ma gandeam dupa ce s-a terminat, de ce o fi durat atat pana sa vina cineva cu asemenea fantezii. pe langa asta, mi se pare vulgara intruchiparea americii intr-un inger sangeros de protector. dar in fine... oricum, filmul ca productie per total merita cel putin 5* si trebuie vazut cu sau fara voia voastra :) cat despre concept... din respect pt Prokofiev, Shostakovich, Mahler, Ligetti, Menuhin, Perlman si multi multi alti compozitori si interpreti fara de care as fi fost cu mult mai saraca, nu mai spun nimic. nimic, decat: in numele lui rabi, mayer si al sfantului goldberg, amin.
si ca sa mai ies din tonul asta ironic, o sa fac o recomandare, curios si pe gustul meu si al lui rucien, un film vazut la eamon acasa in carrigaline, Christiane F.
si un final in cadenta picardiana:
diseara mergem la the white lies si neon indian, cu cele doua bilete castigate de rucien!
ieste ba!
7 comments:
sa te gandesti la mine cand o sa auzi death, ca e melodia mea preferata. da castigate cum? prin munca asidua? :)
ah, si inca ceva.
de muuulta vreme voiam sa iti spun chestia asta: rad cu voce tare la unele posturi.
asa calitate de umor, mai rar
:)
se face! ;)
si multumesc mult pentru suport! acest blog nu ar fi ajuns pe culmile succesului fara sprijinul fanilor lui!!! si mai ales a voturilor din america!!
subscriu si eu la tot ce s-liniuta-a zis pana acum :)
siii,
dragut filmul.
l-am vazut si eu si ma gandeam la costin si familia lui nemtiana.
ba, ce grea e germana, costin, jos palaria, tati.
grea dar si frumoasa rau!
da, frumoasa. dar pe mine m-a distrus o amica belgiana, care cand vorbeste germana parca e scoasa dintr-un film porno.
va trebui sa trec cumva peste sunetul vocii ei :)
Post a Comment